De unde am pornit
Pentru a avea o imagine de ansamblu, menționăm că această construcție pe care o vedem în imagini are o suprafață utilă de 129 m².
Pierderile de căldură erau resimțite de către proprietar prin zone reci la ferestre, pereți, pardoseală. Încălzirea casei era necesară odată la 4 ore, pentru a putea menține o temperatură de 24°C. Această temperatură nu era însă peste tot în casă, ci existau diferențe mari de temperatură de la o zonă la alta.
Un alt aspect care il menționăm este faptul că în unele zone din interiorul casei, s-a format mucegai, o ciupercă ce prezintă un risc foarte mare pentru sănătate.
Pentru a putea identifica zonele cu pierderi de căldură, s-au realizat în primă fază testarea termografică și s-au măsurat valorile U ale zonelor (pereți, acoperiș, ferestre ..)
Ulterior testărilor s-au realizat calcule energetice și s-au gândit strategii de eficientizare energetică pentru a putea ajunge la un consum redus de energie.
Consumul inițial al casei a fost de 272 kWh/m²/an.
Practic acest consum se asociază cu pierderile de energie la o construcție iar pierderile s-au atribuit mai multor zone din casă, printre care ferestrelor, pereților, zonelor de acoperiș și fundații.
Care au fost recomandarile noastre?
Pentru a reduce consumul de energie a fost necesar ca în primul rând să reducem pierderile de căldură.
S-au constatat conform imaginii din dreapta, că pierderile cele mai mari de căldură se produceau prin pereții exteriori (85 kWh/m²/an), respectiv prin zonele de ferestre (69.4kWh/m²/an).
Un alt motiv pentru care pierderile erau atât de semnificative, a fost lipsa unui sistem de ventilație cu recuperare de căldură. Conform calculelor, prin velntilarea clasică, construcția pierdea aprox. 51kWh/m²/an).
Recomandările noastre principale au fost pe scurt schimbarea ferestrelor, demontarea sistemului termoizolator și înlocuirea acestuia, montarea unui sistem de ventilație cu recuperare de căldură și izolația acoperișului. De asemenea am recomandat izolarea soclului și reducerea punților termice acolo unde a fost posibil.
Un rol foarte important atunci când vorbim despre eficiența energetică il are montajul și buna practică iar din acest motiv am făcut recomandări specifice in privința aceasta. Au fost realizate ghiduri de bună practică pentru șantier, pentru a elimina greșelile care pot apărea datorită montajului.
Implementarea solutiilor
S-au început lucrările de reabilitare energetică prin demontarea izolației exterioare iar apoi curățarea fațadei de materialul adeziv de care a fost prinsă izolația.
- S-a continuat prin tencuirea fațadei pentru a etanșa construcția
- S-au ales ferestrele de o calitate superioară (de la o valoare a transmitanței termice ferestrelor anterioare de 1.5 W/mK, s-a ajuns la o valoare de 0.5 W/mK)
- S-a realizat montajul ferestrelor conform standardului de casă pasivă (montaj în termosistem pentru a elimina punțile termice și neetanșeitățile)
- S-a izolat fațada cu 20cm de vată bazaltică, montaj fără punți termice
- Podul s-a izolat cu 40 cm de vată minerală, montaj fără punți termice
După cum am menționat mai sus, o mare parte din pierderile de căldură se atribuiau ventilării clasice a construcției, și anume prin deschiderea ferestrelor.
S-a implementat în urma unui proiect, soluția care avea în vedere un sistem de ventilație cu recuperare de căldură, pentru a reduce pierderile de căldură datorate ventilației.
Testarea
Odată ce lucrările de reabilitare s-au încheiat, am trecut la următorul pas- testarea construcției.
Anterior reabilitarii s-au reevaluat raportul termografic și măsurarea transmitanțelor termice ale suprafețelor.
La a doua testare, ulterioară reabilitării, s-au reluat termoscanarea construcției și transmitanțele termice ale suprafețelor. Ceea ce s-a făcut în plus a fost verificarea etanșeității construcției (Test Blower Door).
Datorită izolației în plus cu 18 cm față de izolația anterioară și montajului fără punți termice, valoarea transmitanței termice a pereților exteriori a fost redusă de la 0.97 W/mK, la 0,16 W/mK.
Schimbând ferestrele, care anterior aveau transmitanța termică 1,5 W/mK, cu unele mai performante (o valoare a transmitanței mult mai mică 0,5 W/mK), s-au redus pierderile de căldură semnificativ
TERMOSCANĂRI ÎNAINTE ȘI DUPĂ REABILITARE
ZONA DE FEREASTRA
ZONA DE USI EXTERIOARE
ZONA DE USI EXTERIOARE
ZONA DE COLT
ALTE ZONE TERMOSCANATE DUPA REABILITARE
Pe scurt-care au fost rezultatele?
BALANȚA ENERGETICĂ ÎNAINTE DE REABILITAREA ENERGETICĂ
BALANȚA ENERGETICĂ DUPĂ REABILITAREA ENERGETICĂ
- S-a ajuns de la un consum de 270 kWh/m²/an, la un consum de 55 kWh/m²/an
- Dacă inainte de reabilitare, construcția se încălzea odată la 4 ore, după reabilitare, construcția se încălzește odată la 4-5 zile!
- Confortul termic se resimte în casă și nu se mai simt zone reci așa cum se simțeau înainte de a reabilita construcția.
- Diagnosticare /Testare inițială a construcției
- Calcule energetice bazate pe rezultatele testelor inițiale
- Soluții pentru reabilitare, ghiduri de bună practică
- Reabilitare termică
- Vizite de șantier
- Testare construcție
- Remediere probleme identificate
Surse fotografii: Zecaph consult si client
